În niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, în contextul în care douăsprezece ambasade ale mai multor state şi-au exprimat “îngrijorări cu privire la statul de drept” din ţara noastră.
“Astăzi am văzut punctul de vedere al unui grup de ambasadori. Am vrut să am o discuţie individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor şi domnilor ambasadori că suntem în România şi că am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităţilor din ţara din care fac parte, pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului şi eu nu am să permit acest lucru. Trebuie să arate respect pentru România, aşa cum ambasadorii noştri, în fiecare stat, fie membru al Uniunii Europene sau un stat terţ, au respect pentru statul respectiv”, a spus premierul, la începutul şedinţei de Guvern.
Douăsprezece ambasade ale mai multor state – parteneri internaţionali şi aliaţi ai României – îşi “exprimă îngrijorări cu privire la statul de drept” din ţara noastră şi solicită părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”, potrivit Agerpres.
Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.
Redăm, mai jos, comunicatul integral, așa cum a fost postat pe pagina Ambasadei Franței:
“În numele Austriei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei, Norvegiei, Olandei, Statelor Unite și Suediei.
Noi, parteneri internaționali și aliați ai României, chemăm toate părțile implicate în elaborarea ordonanțelor de urgență ale guvernului care modifică legislația referitoare la domeniul justiției, să se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva criminalității șicorupției.
Din păcate, solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie a acestui an.
Suntem profund îngrijorați de integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile care nu întăresc eforturile României de a consolida progresul în materie de justiție. Dimpotrivă, efectul cumulativ al acestor modificări prezintă riscul încetinirii luptei împotriva corupției și subminării independenței sistemului judiciar. Așteptăm ca procesul de reformă să se bazeze pe o abordare inclusivă care să implice toate părțile, prin consultări ample. Un astfel de proces trebuie să se desfășoare în interesul tuturor cetățenilor români. Acest lucru necesită, de asemenea, ca toți actorii implicați să ia în considerare opiniile și propunerile de sprijin oferite de experții juridici români și internaționali, pentru a evita o și mai mare alterare a progreselor remarcabile înregistrate în domeniul justiției de România în ultimele două decenii.
Ordonanțele de urgență care par a fi în curs de discuție pot avea un impact negativ asupra independenței justiției românești, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor României în sistemul judiciar, dar și în guvernul României.
În opinia țărilor partenere, este esențial ca România să țină seama de recomandările organismelor Consiliului Europei, cum ar fi Comisia de la Veneția și GRECO, ale Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale Comisiei Europene din ultimul său raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și să asigure o justiție eficientă, transparentă și imparțială.
Modificările anticipate prezintă un risc de încălcare a valorilor comune. În plus, acestea ar putea avea un efect negativ de durată asupra dezvoltării economice a țării. Faptul că România deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene îi conferă o responsabilitate specială. Îndemnăm Guvernul României și toți actorii implicați să țină seama în mod corespunzător de această declarație comună și să reafirme angajamentul politic al României de a susține valorile noastre comune.”
