Ars poetica eminesciană şi chestiunea evreiască

civic press
Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la ICR Tel Aviv
În data de 17 ianuarie 2019, ICR Tel Aviv a organizat şi găzduit, în colaborare cu Cercul Cultural din Haifa şi HOR Haifa, Teatrul Karov din Tel Aviv şi Asociaţia Scriitorilor de Limba Ebraică, o seară literară de marcare a Zilei Culturii Naţionale, cu titlul “Eminescu – publicist şi poet”.
Seara a fost deschisă cu un recital de poezie bilingv (română şi ebraică), susţinut de actorul şi regizorul Nicu Nitai, fondatorul Teatrului Karov, alături de Yoav Sadovski, recital care a inclus lectura “Luceafărului”, în excelenta traducere a lui Tomy Siegler.

La eveniment au participat, în calitate de vorbitori principali, poetul Emil Nicolae Nadler şi istoricul Lucian Zeev Herşcovici. În intervenţia sa, intitulată “Mihai Eminescu în secolul XXI”, Emil Nadler a vorbit despre valoarea literară a operei eminesciene şi motivele pentru care Eminescu este unanim considerat un scriitor fundamental în literatura română, cât şi despre valoarea simbolică a autorului. Totodată, a menţionat importanţa muncii dusă de Titu Maiorescu pentru editarea volumului “Poesii” şi a ediţiilor sale ulterioare, care au contribuit la afirmarea şi recunoaşterea valorii literare a operei poetului, încă din timpul vieţii acestuia. Mai mult, graţie luptelor duse în Junimea şi “Convorbiri Literare”, Maiorescu a reuşit să impună un nou canon, atît în literatură, cît şi în limbă şi filozofie şi alte domenii, canon literar care începe şi cu opera lui Eminescu. Artele poetice (ars poetica) – o trăsătură a creaţiei eminesciene – au fost, de asemenea, discutate, în special “Epigonii”, care rămâne cea mai reprezentativă şi importantă artă poetică eminesciană, construită pe baza antitezei trecut-prezent. În acelaşi timp, Nadler a subliniat necesitatea apariţiei unei noi ediţii a poeziilor eminesciene, adaptate orizonturilor culturale ale noilor generaţii.

În prezentarea sa “Evreii în publicistica lui Eminescu”, istoricul Lucian Zeev Herşcovici a prezentat contextul istorico-cultural în care poetul a activat şi în calitate de publicist, subliniind folosirea postumă incorectă a operei acestuia – citând, de exemplu, volumul “Opere complecte”, cu o prefaţă şi studiu introductiv semnate de A.C. Cuza, ale cărui poziţii antisemite au contribuit la perpetuarea teoriei conform căreia Eminescu ar fi fost antisemit.

“Un argument puternic împotriva acestei teorii este strânsa legătură dintre Eminescu şi intelectuali evrei de marcă precum Heimann Hariton Tiktin şi Moses Gaster – a subliniat Lucian Zeev Herşcovici. – De asemenea, afilierea politică la Partidul Conservator, în al cărui organ de presă, Timpul, Eminescu a publicat multe articole, poate explica atitudinile acestuia împotriva anumitor minorităţi naţionale, precum grecii şi bulgarii care, spre deosebire de evrei, beneficiau de drept de vot, însă erau membri ai Partidului Liberal. Pamfletele politice semnate de Eminescu şi îndreptate împotriva unor liberali de marcă, precum C.A. Rosetti sau I.C. Brătianu, au reprezentat un adevărat laitmotiv al activităţii sale publicistice”. Conform lui Dumitru Murăraşu, unul dintre cei mai importanţi eminescologi, citat de Lucian Zeev Herşcovici, atitudinea lui Eminescu faţă de evrei trebuie interpretată în contextul naţionalismului marelui poet şi a problemei spinoase a naturalizării evreilor.

La finalul evenimentului, prof. Jean Askenasy şi-a adus contribuţia la subiectele abordate printr-o prezentare a contextului cultural de factură germană în care poetul naţional Mihai Eminescu şi-a desăvârşit formarea intelectuală.

Print Friendly, PDF & Email
Dacă ți-a plăcut articolul, premiază-l cu un like 🙂
fb-share-icon
Recomandate
Campionul național la rally raid, Claudiu Barbu, a reușit să…
error

Dacă ți-a plăcut, dă-ne un like. :)