Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia

Unirea tuturor romanilor într-un singur stat nu­mai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor şi tutu­ror indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi.

Civilizaţiunea, care ne-a eliberat, pretinde de la noi respectul pentru dânsa şi ne obligă să prăbuşim în noul nostru stat orice privilegiu şi să statorim ca fundamentul al acestui stat: munca şi răsplata ei integrală.

I. Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba lulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România (aplauze frenetice. Trăiască România Mare! Lumea se scoală în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12).

Adunarea naţională proclamă îndeosebi drep­tul inalienabil al naţiunei române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre (voci trăiască, aclamaţiuni, aprobări).

II. Adunarea naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea constituantei, aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta ca principii funda­mentale la alcătuirea noului Stat Român, adunarea naţională proclamă următoarele:

  1. Deplină libertate naţională pentru toate po­poarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin in­divizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la gu­vernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autono­mă confesională pentru toate confesiunile din stat.
  3. înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexeîn vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parla­ment (voci: Trăiască femeile! Trăiască. Aclamaţiuni pe galerie. Doamnele flutură batistele).
  4. Desăvârşită libertate de presă, libertate de asociere şi întrunire: liberă propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrie- rea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. în baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei comisiile în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin cât o să poată munci el şi familia lui. Prin­cipiul conducător al acestei politice agrare este pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantaje care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea naţională dă expresiunea dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comu­niunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimine- ze războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă, România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi en­tuziasm libertatea naţiunilor subjugate până aici în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români cari în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea ide­alului nostru, murind pentru libertatea şi unitatea Naţiunei Române.

VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumi- tei şi admiraţiunei sale faţă de puterile aliate, care, prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răz­boi, au scăpat civilizaţiunea din ghearele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Naţiunei Române din Transilvania, Banat şi ţara ungurească adunarea naţională hotăreşte institu­irea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte Naţiunea Română, oricând şi pretutindeni, faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla nece­sare în interesul naţiunii.

În sfârşit, vă rog să le primiţi aceste rezoluţiuni şi închei cu aceea că legătura sfântă a celor 14 mi­lioane de Români ne îndreptăţeşte azi a zice: „Tră­iască România Mare!” (aplauze nesfârşite) (1918 la români, vol. X, Bucureşti, 1989, pp. 288-289)

Print Friendly, PDF & Email
Dacă ți-a plăcut articolul, premiază-l cu un like 🙂
Recomandate
Parada militară de Ziua Națională anul acesta va fi deosebită.…
error

Dacă ți-a plăcut, dă-ne un like. :)