10 mai – prima zi natională celebrată. Data are mai multe semnificații istorice: venirea pe tron al lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (Carol I), în anul 1866. 11 ani mai târziu, în 1877 se produce ruptura față de Poarta Otomană și Carol decide ca în această zi să fie marcată ca Ziua proclamării independenței. Patru anui mai târziu, în 1881, este proclamat Regatul României. Această zi s-a celebrat și a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când regimul comunist s-a impus cu forța, înlăturând monarhia.
23 august – instituită de regimul comunist, aparent nu are legătură cu acesta. În 1944 Regele Mihai marchează această zi prin lovitura de stat împotriva guvernului legionar Antonescu, trecând de partea aliaților, guvernul fiind înlocuit cu unul format din coaliția partidelor țărănist, liberal, social-democrat și comunist. Partidul comunist proclamă această zi ca fiind de eliberare națională de sub dominația străină, antiimperialistă, antifascistă și o marchează probagandistic prin manifestări somptuoase megalomanice timp de peste 40 de ani.
1 decembrie – adoptată în 1990, după insurecția din decembrie 1989, când regimul comunist este înlăturat de la putere, simbolizează unirea principatelor române, crearea statului national român.
În 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de peste 100.000 de oameni, prin adoptarea unei rezoluții, votează unirea Transilvaniei cu România. Rezoluția se transformă în lege, care este ratificată în 11 decembrie de către Regele Ferdinand și votată în unanimitate un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, de Adunarea Deputaților.
