Avram Fițiu: Avem soluție la criza alimentară… 300.000 de ”fabrici”- puncte gastronomice pot fi puse urgent în funcțiune

Avram Fițiu

Unul dintre puținii profesioniști ajunși în structura de conducere a Ministerului Agriculturii, este profesorul Avram Fițiu, Conf. Dr. la USAMV Cluj-Napoca. Interviul de față a fost luat în perioada stării de urgență, când tocmai se dăduse liber la exportul de cereale, când prin Rezervele Statului bătea vântul și se anunța o viitoare criză alimentară. Ulterior, domnul profesor Fițiu a fost ”uns” subsecretar de stat. Se anunță o bătălie grea…

Vânzând materie brută, te condamni la sărăcie

S-au închis granițe, fiecare se descurcă pe cont propriu, cel puțin la prima vedere. Totuși, după ce se vor închide rănile, bogatul va fi mai bogat, iar săracul și mai sărac și mai dependent ?

Granzii Europei au luat măsuri de repatriere a tot ceea ce-nseamnă industrie medicală și alimentară. Se relochează, pentru că Europa se contractă din punct de vedere economic și trebuie reorganizate circuitele, la nivelul fiecărei țări și la nivelul întregii Uniuni. Practic, ne restrângem la nivel teritorial, așa face și America, cu consecințe la nivel global. Acesta este contextul ! Problema nostră este că nu ne asigurăm nevoile alimentare, noi importând peste 70 % din materia procesată, în timp ce suntem exportatori de materie brută, în special de cereale. Într-un asemenea caz, orice guvern responsabil ar trebui să-și propună ca într-un termen extrem de scurt, să producă hrană pentru acest popor, mai ales că se anunță un alt posibil val al epidemiei. Acum, că vine vara, e mai ușor, cu producția vegetală pe care o ai de moment, dar vin apoi șase luni de zile de toamnă-iarnă, care vor fi grele dacă nu ne asigurăm nevoile alimentare. Și-atunci e nevoie de acest obiectiv politic , care nu a fost avut în vedere de nici un ministru al agriculturii, de 30 de ani încoace. Și-mi pun întrebarea: Ce argumente ar trebui să furnizăm astăzi guvernanților pentru ca în sfârșit un executiv să-și propună acest obiectiv de a asigura hrana României ??

Acum, interesul lor este foarte simplu; sunt țări exportatoare de mâncare, interesul lor este ca tu să nu devii autonom. Macron a și scos în spațiul public dezideratul actual al Europei, și-anume, suveranitatea europeană ! Asta înseamnă că nu mai ești suveran-național pe domeniul alimentar, sau textil, sau pe care vrei tu, câtă vreme Europa este suverană la nivel teritorial. E un termen care nu s-a mai folosit până acum, pentru că neomarxiștii au alergie la acest cuvânt. Dar Macron a priceput că nu mai merge cum vroia el și că progresismul și-a încheiat viitorul în Europa. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că dacă Franța e capabilă să producă mâncare pentru România, nu trebuie să-ți bați tu capul, Românie, să-ți produci, că avem noi să îți dăm. La fel, nu-ți bate capul dacă nu poți produce mașini, că suntem noi în stare și îți vom da! Aceasta este în linii mari explicația. Și-atunci, ar trebui ca măcar pe subiectul ”hrană” , România să spună Europei: ”Nu domnule, vă anunțăm că noi, pe subiectul hrană vrem să devenim suveran-naționali, nu europeni ! ”.

”Ne-așteaptă foamete”, dixit ONU… Ce spune țăranul român Avram Fițiu, așa cum vă place să vă intitulați?

Nu negociezi cu nimeni dacă tu vrei să-ți produci hrană. Este un obiectiv de bun simț din punct de vedere politic. Întreaga noastră clasă politică n-a fost capabilă sau învățată să judece în acești termeni de suveranitate. A umblat tot timpul cu căciula ..Acum au ocazia să intre-n istorie dacă sunt capabili să dea de mâncare acestui popor, cu riscul de a supăra multinaționalele din România. Notifici faptul că devii autonom din punct de vedere alimentar. Dar deja am niște reacții de frică din partea actualilor guvernanți, de PSD ce să mai vorbim, de 30 de ani nu sunt în stare să-și asume un asemenea obiectiv.
Și asta-i întrebarea pe care mi-o pun eu mie: Ce elemente să mai putem aduce noi actualei clase politice pentru a-și putea depăși limitele, pentru că se vede treaba că decide doar în cazuri de criză majoră. Or acum avem toate condițiile reunite pentru a trece de acest hop. Ne-așteaptă foamete ! E logic anunțul, am înțeles pe ce se bazează, și dau doar un exemplu: Țările din Maghreb care se bazează doar pe turism, au ”murit” de două luni și jumătate. Egiptul, Tunisia și Marocul dacă nu mai au turiști intră în criză, se instalează sărăcia, iar sărăcia aruncă peste bordul Europei milioane de migranți..plus Africa sub-sahariană. E doar un exemplu de abordare, fără a discuta despre cele care trăiesc doar din petrol, sau comerț, spre exemplu. Altceva nu știu să facă, nu produc nimic…

Noi nu putem ieși din sărăcie decât atunci când încetăm să mai vindem vițelul ”pe picior” !

Presupunând faptul că le trăznește prin cap guvernanților să îmbrățișeze ideea, care-ar fi pașii următori de urmat ?

Le dăm mură-n gură și le explicăm acum…Simplu ! Sunt aproximativ 2800 de comune în România. În fiecare comună ai în medie două mii și ceva de locuitori. Iei 10 % din populația unei comune, care înseamnă 100 de familii active, spre exemplu cei care au primit bani europeni pe măsuri de tineri agricultori, 6.1, 4.1. pe care-au primit de la 4500 la 40 000 euro în ultimii 13 ani avem zeci de mii de agricultori activi care au primit acești bani. Ai apoi oameni care-au primit bani pe măsuri de agroturism sau agricultori finanțați pe măsura 1.4.1. Doar cei care-au primit bani europeni dacă și-ar legaliza ”bucătăria țărăncii”, deja ai câteva zeci de mii de ”fabrici” care de mâine se deschid automat, fără alte investiții. Cu cei tineri intreprinzători, cu cei reveniți în țară, din Europa, cu ceva bani și care și-au ridicat o casă, în principiu, cam 300.000 de familii ar putea începe lucrul. Pentru că nu-i normal să accepți că aceste bucătării pot da de mâncare lor și copiilor lor, dar n-au voie să dea la alții. Cum se deschid ? Pe baza unei legislații care există la acest moment și care se cheamă Ordinul 111 ANSVSA . Nu-i normal ca după ce-ai venit cu acest ordin care permite celor care vor, că nu s-au trezit prea mulți, poate doi-trei pe județ, să-și legalizeze bucătăria ca punct gastronomic local pentru a permite unui număr de 12 turiști să mănânce din mâncarea din care mănâncă și pruncii tăi. Fără să mai faci investiții, direct din bucătăria ta de la țară, așa cum e ea, cu aragaz, frigider, congelator și ce-o mai fi. Astăzi există acest drept, printr-o înregistrare la Direcția Sanitar Veterinară județeană , doar că nu se-nghesuie țăranul astăzi, că se sperie de stat. Și dacă tot ai baza legală să hrănești 12 oameni în curtea ta, de ce nu i-ai putea hrăni și pe cei dinafara curții? La cei din sat, din comuna vecină, din oraș ce probleme ai să le dai ? Care-i problema să duc mâncarea la oraș ? Dacă am voie să-i dau în curte, în afara curții n-am dreptul ? Și n-am nevoie de investiții, nici de-un leu…Am nevoie doar de modificarea următoare la legislația existentă: Se crează anexa 2 la ordinul 111 prin care punctul gastronomic local are voie să vândă și în afara gospodăriei
!!!..Atât, un rând !! Nici un leu investiție ! Aaa..Că-n faza a doua când vin niște bani, și-or mai echipa bucătăriile cu un 2000-5000 de euro cu un start-up nation, e foarte bine. Dar până una-alta, bucătăria produce mâncare, astăzi !

Produce mâncare dacă are ce introduce în procesul de fabricație…

Exact ! A doua condiție, dacă de mâine faci o politică publică în care să pornești aceste bucătării care să producă fiecare mâncare, cam între cinci și zece tone anual, atunci aceste 300.000 de fabrici au nevoie de legume, fructe și cereale. Pentru asta blocăm exporturile asigurând aceste cantități pentru a alimenta miniatelierele-bucătărie. Că dacă le spui fabrici, se sperie dușmanii. De le spui ateliere de procesare, e în regulă. e vorba de o procesare de 50 de kilograme pe zi, un ceaun de mâncare, să zicem, produs și vândut. Că-i ceaun, că-s sarmale, că-i cârnaț, că-i zacuscă, pită, dulceață, afumătură, nu contează. Noi nu putem ieși din sărăcie decât atunci când încetăm să mai vindem vițelul ”pe picior” , porcul ”pe picior”, lemnul din pădure ”pe picior”, ca materie brută ! Asta este o caracteristică a Africii, care este cea mai săracă, fiind cea mai bogată în resurse, pentru că, bieții, nu știu că nu este bine să vândă materie brută.
iar noi am preluat modelul african. Ne comportăm bananier din punct de vedere al logicii industriale.
Adică tu exporți grâu și imporți făină. E nebunie totală ! Vinzi grâu și cumperi pită congelată din exterior de ani de zile ? Și e doar un exemplu… Dar deștepții noștri nu pricep încă această poveste !

Cheltuim 20 de miliarde de euro. ca să importăm 70 % din mâncarea procesată din țară ! Dacă doar ai spune acest lucru în Franța ai fi demis în 3 minute ca Ministru al Agriculturii

În acest caz e nevoie să se asigure materia primă…

O ai în România, nu-i problemă ! Stau săracii producători de legume din jurul Bucureștiului cu marfă pe care nu le-o cumpără nimeni…și nu numai ei ! În România, Ministerul Agriculturii trebuie să achiziționeze la Rezerva de Stat materia primă necesară pentru a asigura cele 300.000 de miniateliere de procesare din țară. Deci, ministerul cumpără cu bani publici și revinde apoi către țăranul român, către bucătăriile familiale, la prețul de achiziție, marfa brută, fără să câștige un leu în plus. Oamenii trebuie să știe că au stocurile necesare de la depozitele x. y, ale Rezervelor Statului. Punct ! Badea Niculae știe că duce marfa cu camionul, i se preia, apoi se reîntoarce la ceea ce știe să facă. Iar cei care doresc să proceseze, să-și pună bucătăriile în funcțiune să cumpere materia brută de la statul român, nu de la Petre, nu de la Niculae, să producă mâncarea pe care-o dau și pruncilor lor.
Toți miniștrii ăștia de-au trecut pe la Agricultură merg în logica falimentară a celor de dinainte. România are soluția și ei n-au gândit-o ! Noi cheltuim 20 de miliarde de euro în șapte ani, bani europeni, ca să ajungem să importăm 70 % din mâncarea procesată din România !!!!. Dacă doar ai spune acest lucru în Franța ai fi demis în 3 minute ca Ministru al Agriculturii. Te doare mintea ! Iar noi avem soluții, fără nici o investiție, ca să rezolvăm problema mâine.

Deci soluția există, poate fi pusă în aplicare. În cazul în care nu vor s-o aplice, care-ar fi prognoza , la ce să ne așteptăm ?

Suntem într-un an extrem de dificil. S-a plecat cu un deficit de apă în sol și văd că și covidul merge din greu cu seceta-mpreună ca efecte negative. Există premizele ca producțiile Europei și implicit a României, să fie văduvite cu 30-40 de procente din total. Dacă se întâmplă treaba asta, prețul materiei prime va crește. Atunci va crește și prețul produselor cumpărate de România. Veniturile salariale vor scădea, deci intrăm în criză alimentară, dacă seceta ne va da o lovitură în plus față de covid, care a indus deja teama, oamenii făcându-și provizii mai multe în comparație cu vremurile normale. Apoi dispar investițiile, oamenii ferindu-se de așa ceva în vreme de criză. Nu se fac investiții, nu se mișcă economia, nici comerțul. Chestiunea cu proviziile pune presiune asupra prețurilor din piață. După cum se vede, prețurile la alimente, cresc de-o lună de zile și vor crește în continuare. Și vorbim doar de impactul psihologic al virusului, fără a mai lua în calcul seceta.

Guvernul începuse cu o măsură bună de blocare a exporturilor de materie primă alimentară… Apoi a revenit, probabil sub presiune, ”rezolvând ” în două zile problema alimentară a României. E de vis, putem dormi liniștiți, cineva are grijă de noi ?

Câtă vreme Rezerva de Stat asigură producția de hrană pentru România, n-am nici o problemă. Dar s-o asigure pe doi ani de zile măcar. Nu pentru un an. Dar s- o asiguri pentru 2020 și 2021 ca să nu intri-n criză în următorii ani. Apoi surplusul îl exporți. dar dac-ai făcut pentru trei luni de zile, atunci e foarte grav, că la ce previziuni sunt, nu poți asigura mâncarea pentru poporul tău !

Pe lângă cereale mai există carenea și lactatele…

În ultimii 30 de ani am pierdut 80% din efectivele de vaci, ca să mă refer doar la acest sector. De la cinci milioane de vaci în 1990, mai avem un milion. În acest moment, pornind de la acest nivel, România ar trebui să-și propună o politică de dublare a efectivelor într-un an-doi , încât să poată face față acestei provocări de piață. dar nu doar pentru a face față crizei, ci pentru crearea de capacități de export. Nu cer acum să revenim la cinci milioane de vaci, sau la treizeci de milioane de oi, de la zece cât avem acum, dar măcar să dublăm efectivele. Anul ăsta să zicem, nu mai tăiem nici o ”mială” , nu se mai vinde nimic pe picior și rămân pentru anul viitor. le monitorizăm prin satelit dacă vreți. Statele, în momente de criză trebuie să adopte politici publice, prin care să gestioneze totul inteligent, cu bani proprii, deci te asiguri că țara nu moare de foame, apoi dai liber la orice fel de schimb privat. Or, obiectivul de suveranitate alimentară nu a fost propus până acum … E vremea !

Marcel Bărbătei

Print Friendly, PDF & Email
Dacă ți-a plăcut articolul, premiază-l cu un like 🙂
Recomandate
Guvernul a decis, în şedinţa de joi seară, ca accesul…
error

Dacă ți-a plăcut, dă-ne un like. :)